Incorcondanţă temporală

Deşi foarte trist pentru pretedenţii mei de la servici, nu îmi plac bărbaţii de vârsta mea.
Mă atrag în general două tipuri de bărbaţi.
Când sunt melancolică, sau la ovulaţie, instinctul meu matern mă trage de mânecă şi mă uit la persoane cu spirit tineresc. Îi ştiţi şi voi. Genul bărbaţilor care abia au ieşit de pe băncile facultăţii. Încearcă să pară scorţoşi, poartă costum, însă pe faţă încă au urma copilăriei imprimată, urma “băiatului mamei”. Iar în pat, sunt deseori nesiguri, deşi până ajung acolo poartă o mască de mascul feroce pentru a te cuceri. Când simt nevoia de ceva uşor, sunt într-o vacanţă sau mă relaxez, un flirt cu un astfel de personaj mă destinde. Îmi oferă o introspecţie în propria-mi copilărie, amintiri ale inocenţei demult apuse. Din teza contrariilor ce se atrag, ei scot la iveală din mine femeia versată, la un dineu elegant port rochia de catifea, toată lumea este uimită cum de “tinerelul” a înhăţat aşa o pradă matură. Mă amuză situaţiile acestea, şi amândoi obţinem ceva din asta. El – respect. Eu – amuzament. Desigur, în ultimul timp am renunţat.
Alternativa este bărbatul format. Aceştia mi se par mai greu de cucerit, sunt uneori o provocare şi necesită mult mai mult efort. Excluzând cei pe care nu îi cunosc personal însă mă atrag, am cunoscut 4 astfel de bărbaţi la viaţa mea.
Doi dintre ei mi-au fost colegi de servici. Îi vom numi N (unul tizul celuilalt). Amândoi, bruneţi, impozanţi şi cu o inteligenţă peste medie. Deşi aveau aparenţa unui insensibil, în interior un ursuleţ sentimental răzbătea printre fraze şi la colţuri de privire. Desigur, când este necesar, por fi extrem de protectori cu persoana iubită, şi plini de senzualitate. Singurul obstacol, necesită alături de ei o fiinţă de acelaşi nivel intelectual.
Primul, mi-a luat ani să-l cuceresc. Clişeul evident a apărut într-un final, când nu m-a mai interesat, s-a amorezat de mine.
Al doilea avea integritate. Şi când ai integritate, nu îţi înşeli partenerul. Din păcate pentru mine, evident. Dar am apreciat asta mai mult decât dacă mi se oferea. Dar el mi-a redeschis ochii. Rutina şi societatea mă marcaseră prea puternic şi eram pe punctul de a deveni o consumeristă care se afundă în griul urbanist, când m-a scuturat bine şi mi-a reamintit ce am de făcut. De unde am pornit şi unde am ajuns. Mi-a explicat în cel mai subtil mod cu putinţă, că greşesc. Fecioarele, deşi mari critici, detest să fie criticate. Faptul că a reuşit să îmi intre pe sub piele şi să mă aducă pe calea cea bună fără să mi-o zbiere în faţă m-a făcut să îl apreciez. A fost un gentelman, şi în societatea actuală, o raritate.
Al treilea, m-a învăţat ce înseamnă sexul. De la acest bărbat am învăţat eu cum se face. M-a cules – tânără visătoare de nopţi de dragoste printre petale, şi m-a ghidat uşor pe căile pervertirii. Şocul iniţial al sexului direcţionat m-a şocat, regăsindu-mă în tot felul de situaţii, în care membrele îmi erau legate, aşezate în diverse poziţii sau supte, însă mi-a prezentat verde în faţă situaţia. Fiecare a obţinut ce a dorit din respectiva relaţie, şi nu am mai auzit de el.
Iar al patrulea a venit ultimul. Ca un ultim colţ al pătratului magic, ultima roată necesară ca autoturismul evoluţiei mele să pornească. A apărut din neant, m-a cucerit definitiv, şi a dispărut la loc. A fost singurul bărbat care am acceptat să îl împart cu prietena mea cea mai bună.
“Codul feminin” susţine că o iubire a ta nu are voie să fie reciclată de prietenele tale apropiate. Ei bine codul feminin este o porcărie. Acest bărbat mi-a demonstrat că ştie exact ce butoane să apese ca să îl iubesc atât de mult încât să îl dăruiesc şi altora. Când ai ceva extraordinar, nu poţi răbda să-l ţii doar pentru tine. Iar acest bărbat nu a făcut decât să mă sărute. De două ori. Dar din toate săruturile pe care le-am primit vreodată, acelea nu le voi uita. Sunt sigură că dacă aş mai fi stat cu el, mi-ar fi dezvăluit şi alte taine din cutia cu minuni, însă nu am avut şansa. Avea un aer extrem de exotic, ceva din senzualitatea lui Antonio Banderas în Take the Lead. Relaţia noastră, deşi a avut loc iarna, avea o legătura foarte mare cu pasiunea mea eternă, marea. Şi de la el am învăţat ce înseamnă un masaj oriental. Apoi, a dispărut la fel cum a apărut. Iar intriga mea a fost când am realizat cât de puţin ştiam despre el defapt.

Relaţia cu un bărbat mai în vârstă cere delicateţe, trebuie tratată cu o anume grijă. Subtilitatea este cheia, iar în momentul în care te-ai pripit cu un pas, ai stricat toată armonia dansului. Sunt un milion de factori care pot interveni şi care nu depind de tine. Totul este într-o continuă expectativă, iar frivolităţi precum gelozia, codul feminin, sau dispreţul faţă de celălalt nu îşi au locul.
Incorcodanţa temporală faţă de toţi aceşti bărbaţi şi-a spus cuvântul. Dar eu apreciez faptul că au avut un cuvânt de spus în cursul vieţii mele.

Cum am început

Evident, a început cu un băiat. Dar nu despre el vă povestesc acum.

Blogul acesta a apărut după ce o dorinţă de-a mea mai veche a devenit reală.
Am vrut să văd ce e dragostea. Şi am văzut. Sinceră să fiu, cred că am văzut mai mult decât voiam.
După ce am văzut, am analizat (sunt zodia Fecioară, o, Cinică Ironie!), am băgat la cap, şi am înţeles, am decis să fiu productivă.

În mediul în care lucrez, văd adolescente îndrăgostite. Care îl găsesc pe Făt-Frumos cel mult căutat (Doamne, 17 ani sunt o eternitate, când ai 18, nu?), şi se dăruiesc trup şi suflet.

Ca după 2 luni să îşi dorească să îl omoare.

Am cunoscut cupluri fidele unul altuia până la ultima suflare. Şi cupluri ce au trăit în minciună toată relaţia.

Exista atâtea teorii despre dragoste, şi toate se contrazic. O să le distrugem, una câte una, şi o să stabilim nişte idei de bază pe care să lucrăm.
Deşi este scris de o femeie, nu vă aşteptaţi la un blog plin de romantism. Unii spun că sunt insensibilă. Nu sunt. Altfel, ucideam până acum. Dar mă gândesc la persoanele care cunoscute lor şi susţin că “îi iubesc”. Sau mă rog, ce sentiment încearcă ele să imite.
Am respect pentru mamele lor. Mamele sunt cele mai crude animale de pradă existente, în fruntea lanţului trofic, înainte de rechini. Şi eu îmi respect duşmanii.

Bărbaţii vor arunca roşii în putrefacţie peste blogul meu. Femeie, ce ştii tu. Vedeţi voi, aici e cheia. Eu privesc din ambele puncte de vedere, ale bărbatului şi femeii. Dragostea nu este democraţie. Şi nici acest blog.